* ************************************************************************************************** * Vom face o informare pentru toți membrii clubului despre tatuarea iepurilor și ce reprezintă acest lucru. Material realizat de Marcel Balan .
*Acest album este public tocmai fiindcă suntem transparenți, pentru că anumite reguli trebuie respectate și pentru o bună informare a crescătorilor .
1. DE CE SE TATUEAZĂ IEPURII ? Întrebarea este firească, și are un răspuns cu mai multe motivări : a) Pe baza tatuajului iepurii pot fi identificați de către crescători în cadrul propriei crescătorii, dar și la expoziții de către organizatori. Iepurii tatuați trebuie însoțiți întotdeauna de certificatul de origine! Dacă numărul iepurilor dintr-o crescătorie este mai mare, mai ales la crescătorii care au o bază de selecție solidă, acest lucru îi ajută pentru a nu face confuzii între exemplarele aceleiași rase. Tatuarea iepurilor dă posibilitatea organizării selecției și ameliorării prin realizarea evidenței genealogiei unei familii, sau a unei linii concepute de un anumit crescător. Există o tradiție în acest sens - există crescători care au cunoștințe de genetică și lucrează pentru ameliorarea raselor pure. Genealogia iepurilor este înscrisă pe certificatul de origine emis de asociație, înscrisurile fiind făcute de responsabilul registrului genealogic sau chiar de crescător . b) Pe baza tatuajului poate fi aflată vârsta animalului, luna și anul când s-a născut) - cu ajutorul acestor informații se fac împerecheri, se programează montele, se clasează animalele bătrâne; c) tatuajul unui iepure poate fi verificat de comisia de recepție la expoziție, de arbitri în concurs, pe baza corespondenței cu certificatul de origine. * Având în vedere că rasele evoluează și că există posibilitatea creării unor noi rase de iepuri, ar trebui să fie tatuați și iepurii care sunt folosiți la proiecte de încrucișare sau hibridare, care au ca obiectiv formarea a unei rase noi - ceea ce este mai rar și bineînțeles acest lucru se specifică pe certificatul de origine ( ca fiind iepure hibrid rezultat din părinți care se pot identifica tot pe baza de tatuaje sau certificate - aparținând rasei pure. ) 2. CARE E PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE ? - Procedura corectă este următoarea: Când puii împlinesc 7-8 săptămâni, crescătorul completează fișa (certificatul) de montă, document care atestă existența cuibului cu ...n pui de iepuri de rasă. . Fișa de montă se transmite responsabilului cu registrul genealogic pentru a face înscrisurile necesare în registrul genealogic. Crescătorul va primi fișa de montă înapoi, completat cu datele pentru tatuaj din registrul genealogic, pe baza cărora se va executa tatuarea iepurelui. -* Certificatul ( fișa ) de montă poate fi completat în format electronic sau pe hârtie. 3. CINE TATUEAZĂ IEPURII ? - Maestrul responsabil cu tatuajele sau crescătorii înșiși care dețin clește pentru tatuat. După însușirea regulilor corecte de tatuaj, fiecare membru poate tatua proprii iepuri, cu condiția transmiterii anterioare a datelor necesare înscrierii în registrul genealogic, și cu respectarea tuturor procedurilor regulamentului Registrului Genealogic al U.G.C.P.P.A.M. România . Tatuarea se face de crescător sub îndrumarea maestrului. Bineînțeles fiecare crescător va selecționa foarte bine iepurii care merită a fi tatuați. 4. CÂND SE TATUEAZĂ ? LA CE VÂRSTĂ ? - Iepurii se tatuează când încă sunt cu mama lor, la vârsta de 2 luni pentru rasele mari și la aproximativ 3 luni pentru rasele mijlocii, mici și pitice, pentru ca urechea să fie suficient de dezvoltată ca să permită tatuarea. Există și cazuri excepționale când se pot tatua exemplare tinere 4-5 luni și chiar adulte, dacă nu au existat posibilități de tatuare - lipsă clește, etc. Exemplarele se înregistrează în registru cu datele respective, dar se va verifica dacă sunt rasă pură și dacă corespund standardului rasei respective, pentru a putea fi incluse în programul de reproducție. 5. CARE IEPURI SE TATUEAZĂ ? Se tatuează iepurii care sunt destinați în special reproducerii, și care sunt destinați evenimentelor expoziționale, aparținând raselor pure. Dintr-un cuib se vor tatua exemplarele care merită într-adevăr să aibă urmași și care au fost selecționate pe baza unor criterii de selecție bine concepute de fiecare crescător, în concordanță cu cerințele standardului rasei respective !*** * exemplare hibride rezultate din încrucișarea părinților aparținând unor rase diferite, dacă aceste animale participă la anumite programe sau proiecte de ameliorare ce se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, din necesitatea identificării corecte, pentru a putea răspunde schemei de hibridare genetică . Când se tatuează maestrul de tatuaje sau crescătorul verifică ca fiecare exemplar tatuat să fie fără defecte grave, sau fără leziuni în diverse părți ale corpului. 6. UNDE SE TATUEAZĂ ? CARE SUNT REGULILE ? Se tatuează urechea stângă și urechea dreaptă după regulile cunoscute. 7. CU CE SE TATUEAZĂ ? Cu clește de tatuat iepuri special, pentru rase mari, mijlocii, și mici... Pentru rase mici și pitice cu clește cu caractere mici. Deoarece în România clește cu caractere mai mici de 7 mm nu se comercializează...se poate încerca tatuarea raselor pitice cu caracterele de 7 mm, cu condiția, ca să existe suficient spațiu pe ureche pentru tatuaj, în acest sens se elimină spațiile libere dintre cifre și litere pentru micșorarea lungimii tatuajului prin anularea pauzelor dintre lună, an, indicativul asociației; sau dintre RO și nr de înregistrare. 9. CARE ESTE TEHNICA TATUĂRII ? * Tatuarea implică mai multe aspecte ce trebuiesc rezolvate - este nevoie de clește, de pastă de tatuaj, și materiale pentru degresarea urechii . Tatuarea se realizează în mod normal de către 2 persoane - o persoană va ține iepurele, alta îl va tatua. Mai nou există cutii speciale pentru tatuaj, cutii în care puii sunt băgați și le este imobilizat capul astfel că nu au cum să facă mișcări ample în momentul tatuării. Sunt necesare anumite acțiuni preliminare: trebuie să avem la dispoziție o masă destul de înaltă (circa 90 -100 cm) pentru a putea lucra lejer, fără a sta aplecați . Întâi se degresează ambele urechi ale iepurașilor cu alcool medicinal și vată . Iepurii îi avem stocați individual în cuști pentru a putea fi ușor identificabili spre tatuare. Hârtia cu datele de tatuare din registrul genealogic trebuie să fie la îndemână . Tatuarea comportă o anumită tehnică - se alege locul propice tatuării, evitând zona venei principale a urechii . Pasta de tatuat sau tușul trebuie să fie bine agitat înainte de aplicare . Se va composta urechea, iar apoi se va aplica pasta de tatuat . După aplicare se maseză cu degetul urechea pentru ca pasta să intre în orificiile mici create. Masajul urechii este important pentru ca tușul să pătrundă în orificiile , să se realizeze un tatuaj omogen ce se poate citi ușor de către arbitri în cazul participării la concursuri, sau de către crescători pentru identificare. Sângerarea accidentală se oprește prin aplicarea unei comprese sterile timp de câteva minute. *
---------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
-------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție sau chiar pentru blănițele foarte fine și divers colorate.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume : iepurii de concurs, iepurii de rasă, hibrizii .
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume :
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
EUROPASHAU LEIPZIG 2012 --- CAMPIONATUL EUROPEAN LEIPZIG 2012
****************************************************************************************************
Bun venit,
Dragi prieteni dragi crescători,
în 2012 este, Campionatul european, pentru toți crescatorii de animale mici, din 27 de state europene, pentru păsări de curte, porumbei, iepuri, păsări exotice şi cavies, de la 7 la 9 Decembrie 2012 va avea loc în sălile de expoziţie din Leipzig.
Acestă expoziție europeană va fi un punct culminant al carierei pentru fiecare ameliorator participant .
Leipzig 2012, va fi cel mai mare spectacol animale mici din toate timpurile, cu 29 de țări europene expozante din EE ţări terţe.
În mod similar, ateliere de lucru şi programe extinse sociale oferite de vizitatori.
Expoziţia va fi din punct de vedere substanţial aceleaşi ca şi în 2006, la acelaşi loc. Din noiembrie 2011 cu privire la toate informaţiile vor fi comutat pe următorul site -ul :
www.europaschau-leipzig.de
-----------------------------------
Câștigarea titlurilor de EE-EE-Campion european şi Campion European, poate fi doar la showul -EE-European de la Leipzig.
Condiţiile pentru a câştiga acest titlu au fost mult simplificate.
Profitaţi de ocazie şi să faceți ca animalele dumneavoastră în 2012, să fie în Leipzig.
Publicitate În club și evenimente pentru participarea in cadrul Salonului European din 2012, în Leipzig, şi să fie acolo.
Cu sprijinul dumneavoastră, putem atinge obiectivul dorit de participare a 100.000 de animale din toată Europa .
Aşteptăm cu nerăbdare să vă vedem !
_Urs Freiburghaus, - EE-preşedinte Ententee Europeenne
----------------------------------------------------------
Dr. Lothar Heinrich, Manager de expoziţie
--------------------------------------------------------
EUROPASHAU LEIPZIG 2012 --- CAMPIONATUL EUROPEAN LEIPZIG 2012
****************************************************************************************************
Program de vizitare CU PUBLICUL
--------------------------------------
Deschiderea pentru vizitatori:
Vineri, 7 Decembrie 2012, ORA 12.00 - 18.00
Sâmbătă, 8 Decembrie 2012, ORA 08.00 - 18.00
Duminică, 9 Decembrie 2012, ORA 08.00 - 14.00
*
PROGRAM PENTRU EXPOZANȚI :
-------------------------------------------
Expozanţii străini pot înscrie numai animalele lor la spectacol prin persoana de contact oficială, adică responsabilul pentru secţiunea respectivă din țara lor.
Termene speciale de intrare se pot aplica.
Intrarea ( recepția ) de animale:
Marţi, 4 Decembrie 2012
Zile de jurizare ( arbitraje ) :
Miercuri, 5 Decembrie 2012
Joi, 6 Decembrie 2012
Check out ( ieșirea - predarea ) de animale:
Duminică, 9 Decembrie 2012, începând cu ora 14.00 !
*************************************
*
Stimați colegi,
Pentru acei dintre dumneavoastră ce doresc să participe la Expo-Leipzig 2012 venim cu informații legate de taxele de participare în cadrul expoziției:
costul/ animal ( porumbei, iepuri sau găini): 12 euro
costul/animal ptr. tineri sub 16 ani : 7 euro
taxa/expozant : 12 euro
catalog găini, porumbei, păsăriexotice : 13 euro
catalog iepuri, cavia : 10 euro
banchet sâmbătă 08.12.2012 aprox. 35 euro / persoană .
*******************************************************************
de la Herman ...In Germania se tatueaza pa urechea drepta regiunea(judetul) si codul crescatorului iar in stinga luna, anul si numarul de pui.,,, citesc inca o data si tot asa inteleg , asa ca nu m-ati lamurit! eu zic ca omul spune acest lucru ; ca in Germania se tatueaza nr. crescatorului ceea ce nu este asa, ci este nr. asociatiei din landul respectiv.deci cred ca am fost si clar si , chiar am inteles bine.
totusi trebuie sa recunosc ca ideea tatuajului la Uniune mi se pare in regula, cu mentiunea de a gasi solutii(poate chiar cea cu GL1 si GL2 , este buna, sau numerotarea tuturor asociatiilor in ordinea inscrierilor in Uniune , ar fi o solutie, desi atunci nu mai ar avea loc judetul).
Vis-a-vis de tatuarea la EE, totusi nu faceti exact ca acolo, adica nr, puiului din registru il puneti in dreapta nu ca ei in stanga, desi nu cred ca e chiar o problema, dar asa am vazut in Germania, de ex.
sunt de acord ca nu ar trebui sa se tatueze si indicativ de crescator sau initiale, si sa se tatueze doar de persoane calificate si inregistrarea puilor in registru asociatiei, nu doar dupa ureche.
o zi buna .
Problema tatuajului nu e o problemă deosebit de importantă în comparație cu alte probleme ale asociațiilor crescătorilor.
Sunt probleme mult mai deosebite și care rămân nerezolvate pe panoplia organizațiilor naționale .
D-le Alin, vă preocupă cumva un mod de tatuare comun,al iepurilor la nivel național, având în vedere în viitor, eventuala unificare ?
Pentru că nu văd legătura, fiindcă dvs. sunteți la federație - și sunteți interesat de modul de tatuaj de la noi.
buna, sunt de accord cu cele scise de d-l Balan, desi citesc abia acum textele, as face o remarca vis-a-vis de tatuaj, in Germania cifrele de dupa land (de ex, B669) nu reprezinta crescatorul ci landul Bayern si nr asociatiei de unde provine, acolo fiind 800 de asociatii inscrise in Bayern, deci nu trebuie sa facem confuzii, in Austria la fel este, asa ca nu vad de ce trebuie sa punem un cod pt fiecare crescator , doar pt a ajuta arbitru la identificarea pilei lui, etc. Nu cred ca e bine. apoi daca tinem cont de faptul ca ar trebui sa facem cat mai putine gauri in urechea animalului, atunci tineti cont ca acea ureche ar avea nevoie de 7 cifre si litere si asata fara spatii intre ele, GL xx (nr crescator) yy sau yyy (luna si anul ). singura problema pe care o remarc ar fi aceea ca, daca apare inca o asociatie in jud Galati sa zicem la Tecuci, care isi tine registru propriu cum o deosebiti de cea veche din Galati? un raspuns ar fi sa puneti GL1 si GL2, sau Uniunea sa dea cate un nr pt fiecare asociatie in parte in ordinea inscrierii in registrul asociatiilor care fac parte din uniune.
Personal cred ca varianta cu GL1 , GL2 ar fi mai buna.
Astept remarci .
Bună ziua,
este bine să vă recomandați ca să știm cu cine dialogăm.
Un comentariu din care desprindem că totuși nu ați citit cu atenție - și de aceea voi face puțină lumină .
Aici nu s-a afirmat că acela este codul crescătorului, referitor la tatuajele germane. D-l Herman a întrebat care e codul crscătorului în tatuajele Uniunii.
Numărul pe care noi îl tatuăm după RO ( România) este un număr de înregistrare al iepurelui în registrul genealgic, și nu codul crescătorului, așa că nu confundați problemele.
Legat de codul crescătorului, vă pot spune că la noi în tară mai este o asociație națională - de aceea pusese întrebarea cu codul, d-l Herman - și unde fiecare crescător tatuează cu un anumit cod , dar nu după o regulă prestabilită .
Din acest punct de vedere se poate afirma că iepurii pot arăta proprietarul, cunoscându-se acel cod.Deci problema aceasta o au cei de la federație, și nu noi .
În UGCPPAM România, regulile sunt clare, și sunt după cele din Entente Europeene, noi dăm numere de înregistrare după registrul genealogic, unde iepurii sunt înregistrați cu tata și mama /// în acest sens ei nu pot fi confundați// chiar dacă mai apare o altă asociație.
Înregistrarea se face și ea după anumite reguli.
O problemă pe care am sesizat-o și noi este aceea a apariției altei asociații în județ, dar soluțiile cu siguranță le vom găsi pe viitor.
Pe urechea stângă GL 1 2 - semnifică locul și data nașterii animalului , adică Galați. ianuarie, 2012. -
Și mai există o categorie de crescători, care au clește de tatuat și tatuează fie cu numele propriu, inițiale, fie cu un cod, fie cu data nașterii lor, tatuaje executate după ureche. Iepurii aceștia nu sunt verificați- ca fiind de rasă pură și nu sunt înregistrați nicăieri.
Așa că problemele în aparență pot fi simple, dar ele sunt complexe, și mai ales nu au un anumit grad de control RIDICAT, ca și la alte specii, de exemplu taurine, sau ovine .
O centralizare la nivel național nu există !
Aici se pot găsi soluții, dar cu impliCarea unor oameni și a unor instrumente de control veritabil.
După cum activitatea creșterii iepurilor este ca și hobby, iar cei care coordonează o fac pe voluntarii, fiecare are un grad de implicare limitat.
Mi se pare corect si competent comentariul "cum ne tatuam iepurii", vreau doar sa mentionez ca dintru-n cuib pot fi tatuati maxim 6 iepuri si faptul ca nu pot fi rezervate locuri in registrul genealogic, cred eu. Responsabilul cu tatuajul se prezinta la crescator cu registrul sau cu o ciorna a acestuia si face inscrisurile la fata locului. Apoi, eliberarea certificatul de origine se face cel mai devreme la intarcarea puilor. Cu respect Vasile Dode
Aici dacă puteți să explicați pentru cititori, de ce dintr-un cuib pot fi tatuați maxim 6 iepuri; ar fi bine pentru crescători să cunoască acest lucru.
Problema cu rezervarea s-a pus doar pentru a înregistra iepurii exact în ordinea cronologică a nașterii lor, lucru care nu poate fi controlat în totalitate de către responsabilul registrului .
Va multumesc pentru raspuns. Pentru mine personal tema este foarte importanta. In Germania se tatueaza pa urechea drepta regiunea(judetul) si codul crescatorului iar in stinga luna, anul si numarul de pui. iar daca vorbim de tatuat cit mai putin, avem aceleasi intepaturi, doar ca lasam RO deoparte si inlocuim cu codul crescatorului. Eu nu gasesc corect ca eu sa ma prezint la expozite cu iepurele dv si meritul sa fie al meu. Da eu pot concura cu iepurele cumparat de la dv, dar meritul va apartine in mare parte dv, asa e corect. Nu te dai mare cu animalul altuia. Meritul e al tau cind ai propri tai iepurasi tatuati cu codul tau, nascuti in crescatoria ta. Asa putem face diferenta intre crescatorii de calitate ce investesc,si altii. Iar un iepure il putem indentifica lo ori ce ora fara certificatul de origine in mina. Iar daca albitri cum ziceti dv, albitreaza dupa cat cunoaste crescatorul si nu rasa respectiva si animalul din fataa lui, este un om de nimic, ce nu are ce cauta la albitraj. Avem nevoie de oameni cu constinta si cunostinta, oameni impartiali. Avem nevoie de copetiti corecte ce da sansa si crescatorului mic sa isi cistige meritul daca este cazul. Sper sa mai discutam pe aceasta tema, iar mesajele mele le puteti sterge sa nu va unplu pagina. Ar fi bine daca clarificam acest subiect. Eu zic ca asa cum am propus eu este mai sigur pentru crescator si mai greu pentru cei ce le plac mismasurile. Atunci nu poate nimeni pretinde ca este iepurele lui doar pe baza unui certificat de origine ce se poate foarte usor falsifica. Tatuajul e sfint si da siguranta zic eu. Cu siguranta crescatori de elita v-or fi de acord, ceilalti vor strimba din nas. Va multumesc. Cu respect Hermann
Bună dimineața, am văzut că supuneți atenției mai multe subiecte de discuție, fiindcă ele trebuie împărțite și se poate discuta despre fiecare separat, dar ele normal că au puncte comune.
- 1. despre tatuaje, am zis desigur și crescătorii știu că se efectuează diverse tatuaje - aceste reguli sunt stabilite de asociații naționale, așa cum ați spus în Germania se tatuează urechea dreaptă regiunea ( mai bine zis landul ).
Toate modurile de tatuaj semnifică ceva, atat tatuajul cât și actul emis de asociație - adică certificatul de origine - atestă proveniența animalului.Mai departe fiecare se poate supune regulilor impuse de forul conducător...a face comparații care e cel mai bun mod de a tatua e o chestiune mai mult sau mai puțin subiectivă.
2. Mai departe, dacă vorbim despre participare în concurs, vreau să vă spun părerea mea personală, vizavi de acest subiect.
Sunt mai multe ipostaze, de aceea voi spune 2 :
a. dacă cineva achiziționează cu certificat un pui de iepure tatuat să spunem, la vârsta de 2,5 luni în luna martie, și îl crește până la maturitate, iar el se dezvoltă foarte frumos iar în decembrie este expoziție...eu spun așa ...că acel iepure merită să participe în concurs, adică să i se dea o șansă de a fi evaluat de arbitri, astfel crescătorul poate avea o imagine a valorii animalului pe care îl crește, în comparație cu alte animale la momentul respectiv.
Nu cred că e cazul ca acest crescător să aibă un merit diminuat, fiindcă el crește iepurele de pui chiar dacă nu s-a născut în crescătoria proprie, și îl întreține după știința proprie, și il antrenează pentru a-l aduce la o formă de concurs.
b. Mai departe, dacă vreun crescător cumpără un animal cu 1 lună sau cu 2 săptămâni înainte de concurs, și vrea să câștige, atunci da acest lucru nu este corect deloc, fiindcă nu are nici un merit pentru creșterea animalului.
Bineînțeles, cel mai frumos este ca să se participe la competiții cu animalele proprii pe care le-ai obținut în crescătoria proprie, atunci nimeni nu poate contesta meritul crescătorului.
Cei care aduc animale să zicem din Austria sau Germania și le bagă în concurs aici mă refer și la găini și la porumbei, nu sunt fair-play.
De altfel anul acesta nu mai e voie cu asemena practici- pentru iepuri cel puțin pot participa doar cei născuți în România ....
Se pot discuta foarte multe lucruri, și e bine să o facem, atât despre tatuaje, cât și despre apartenența iepurilor sau partciparea în concursuri...fiecare e liber să își exprime părerea, bineînțeles dacă o face în limitele bunei cuviințe. Voi face niște comentarii mai pe seară ...fiindcă acum plec la Lacul Sărat.
Cu respect Marcel Balan.
Dupa dtele dv de tatuaj,GL 21 si RO 234 care numar specifica codul crescatorului? Dupa codul din ureche trebuie sa stim de la ce crescator provine iepurele. Iar daca numarul crescatorului nu este in partea cu initialele judetului din care provine, nu stiu cum puteti sti de la ce crescator provin iepuri, fara sa tot sunam la asociatie sa ne uitam in registru. Pentru un raspuns as fi recunoscator. As dori sa fiu si eu lamurit. Cu stima Hermann
Vă răspund cu plăcere d-le Hermann, fiindcă e o chestiune pertinentă.
Regula enunțată mai sus, nu o mai repet, este regula după care se tatuează la UGCPPAM România, care e afiliată la Entente Europeene.
Conform acestei reguli urechiușele delicate ale iepurilor trebuie cât mai puțin înțepate dacă se poate, astfel s-a ajuns la tatuarea strictului necesar pentru identificarea iepurelui, și nu a crescătorului.
Aceste două chestiuni sunt distincte și se disociază după regulile noastre. Actul de identitate al iepurelui este CERTIFICATUL DE ORIGINE, iar acolo dacă vă uitați este trecut și crescătorul pe prima pagină, dar și pe pagina de pe verso sunt rubrici pentru iepurii mama, tata, bunici si străbunici, și crescătorii cu adresele lor.
De fapt aceea este genealogia iepurelui respectiv.
Bine înțeles există și alte reguli de tatuaj, în functie de asociația națională sau de țara respectivă.
Aici mai e ceva care ține și de fair play, fiindcă într-un concurs, arbitrii trebuie să fie imparțiali, iar dacă pe urechea iepurelui e trecut codul crescătorului și județul, atunci cu siguranță, așa cum spuneți dvs. se poate identifica foarte ușor crescătorul care a avut iepurele cand era pui și care l-a tatuat.
E o temă bună de discuție...
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
----------------------------------------------------------------------------------------
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
-------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție sau chiar pentru blănițele foarte fine și divers colorate.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume : iepurii de concurs, iepurii de rasă, hibrizii .
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
Toată lumea știe ce este acela un iepure, fiecare a văzut un iepure, fie el de rasă sau comun, mulți oameni încep să crească iepuri datorită avantajelor oferite de aceste animale dragi nouă, pentru frumusețea lor sau pentru carnea cu calități organoleptice de excepție.
Foarte mulți crescători cunosc problematica creșterii iepurilor, cunosc aspectele subtile - așa-zisele secrete ale meseriei, și chiar mulți au rezultate pe toate planurile - la concursuri mă refer.
Ceea ce vrem să facem cunoscut sunt diferențele între diversele noțiuni și anume :
1* Ce sunt iepurii de concurs ?
2* Ce sunt iepurii de rasă?
3* Ce sunt hibrizii ?
1 . Ce sunt iepurii de concurs ?
-- * Pe scurt sunt acei iepuri selecționați de crescători pentru a participa la competiții, expoziții, concursuri. Ei sunt crescuți în condiții deosebite de curățenie, li se acordă o atenție deosebită, li se administrează hrană corespunzătoare calitativ, bogată în toate principiile nutritive, în minerale și vitamine, sunt iepuri tatuați și sunt certificați cu certificate de origine emise de asociațiile de crescători.
Acești iepuri au un regim strict, se cresc în cuști individuale, pentru a se aprecia evoluția lor de când sunt pui până la faza adultă.
Ei necesită o atenție specială din partea crescătorului pentru a ajunge într-o formă optimă de concurs la momentul expoziției .
Adesea un crescător pentru a obține rezultate la un concurs, muncește chiar mai mult de un an de zile, cu răbdare, pentru a aduce un iepure sau mai mulți la o expoziție .
Efortul este constant, zilnic, și trebuie făcut cu pasiune, fiindcă altfel nu se poate !
Dintre iepurii de rasă pură, se va face selecția iepurilor de concurs, exemplarele care se apropie cel mai bine de standardele de rasă, sunt selecționate pentru expoziții . Aici trebuie remarcat efortul pe perioade îndelungate pentru creșterea unui anumit număr de exemplare din care apoi se face selecția.
Iepurii de concurs reprezintă elita din acest punct de vedere .
Iepurii de reproducție sunt selecționați tocmai din acești iepuri de concurs, care întrunesc cele mai bune calități și caracteristici ale rasei, conform standardului rasei, sau dintre cei mai buni iepuri de rasă pură pe care îi are crescătorul respectiv.
*** Costurile cu întreținerea acestor iepuri selecționați sunt costisitoare, tocmai de aceea și prețurile pentru ei sunt foarte ridicate, fiindcă este înglobată aici munca de selecție, de întreținere și genealogia - aportul genetic de la strămoși, care este foarte important - puțini crescători fac eforturi financiare pentru a aduce iepuri selecționați din Austria sau Germania spre exemplu !
Există o diferență de apreciere a calității - și trebuie făcută distincția dintre un iepure de rasă obișnuit și un campion - campionul are o genealogie în spate, are o anumită alură, are o poziție lucrată prin ore de antrenament și o constituție a corpului, o blană ca la carte (standard) transmisă prin genealogie, de la părinții care au fost în concursuri . El este rezultatul muncii de selecție a crescătorilor, rezultatul orelor de antrenament pentru o poziție corespunzătoare sau pentru întreținere, iar acestă muncă trebuie apreciată corespunzător !
Aici intervine munca și priceperea crescătorului care face selecția, care lucrează științific, și care alocă foarte mult timp din timpul liber pentru a obține rezultatele pe care și le dorește.
Lucrul cu un iepure nu este așa cum este perceput de marea majoritate - adică : „apă, paie și bătaie”, ca să parafrazez un proverb românesc .
Acest lucru nu este înțeles de unii crescători care sunt la început și nu cunosc aceste aspecte prezentate, mai precis aceste deosebiri.
De aceea sunt foarte mulți crescători care au iepuri, însă foarte puțini care au campioni, care cultivă calitatea ! Este vorba de nivelul de experiență acumulată !
Calitate înseamnă a împerechea foarte bun cu foarte bun, ceea ce este mai bun genetic cu ceea ce este la fel de bun sau cu excepțional .
Iepurii nu pot fi „băgați toți în aceeași oală” - sunt diferențe foarte mari între iepuri, nu toată lumea are ochiul format pentru a sesiza diferențele.
Aici trebuie înțeleasă diferența de preț între un iepure de rasă și unul de concurs, care are rezultate în spate. Nu oricare iepure de rasă pură, înseamnă că poate participa la un concurs, și nu oricare iepure de rasă poate fi reproducător. Vă rog să reflectați !
Mulți novici nu cunosc aceste aspecte nuanțate, dar esențiale ale acestor noțiuni de altfel simple.
2. Ce sunt iepurii de rasă ?
--- Foarte mulți crescători au iepuri de rasă pură - a existat o emulație deosebită pe acest segment, putem să-i spunem chiar segment de piață, fiindcă s-a dezvoltat o cultură mai ales și datorită internetului și evenimentelor expoziționale mediatizate de crescători .
Mulți cresc rase mijlocii pentru sacrificare - californieni, neozeelandezi, burgunder, vienezi, argintii sau chiar rase mici, sau fac încrucișări cu rasele mari pentru a obține hibrizii de carne .
Lucru lăudabil dealtfel, toți crescătorii vor să vândă o parte din surplus, pentru a asigura mersul crescătoriei - de aceea cererea și oferta este prezentă, fiind facilitată de internet, și acesta este un lucru normal, însă trebuie făcută diferența între calități sau destinații!
Acest aspect este cel mai important !
Iepurele de rasă este adesea confundat cu cel care are o greutate considerabilă, demnă pentru sacrificat, sau urechile de măgar, adică cât mai lungi ! - Nu este așa din păcate. Mulți novici se rezumă la un singur cuvânt - belgieni - și cu asta au zis totul, dacă se poate să aibă și 14-15 kg e ok , dar nu cunosc standardul rasei ! Aceasta e prima imagine a celor care vin prima oară în contact cu fenomenul .
Sunt foarte mulți iepuri de rasă - fiindcă există o mare diversitate de fenotipuri, chiar în cadrul unei singure rase, și asta din cauză că sunt mai multe tulpini, sau familii, sau linii - se aduc iepuri din Austria, Germania, Slovacia, Ungaria, Franța, Ucraina etc..
Fenomenul de heterozis este prezent doar dacă se împrospătează anual sau la doi ani fondul genetic .
Evoluția spre mai bine din punct de vedere al calității o fac crescătorii care lucrează să zicem după carte, sau mai bine zis organizat, care știu să aprecieze calitățile unui iepure - care știu să facă selecție - și aici sunt foarte puțini cei foarte buni, se pot număra pe degete.
Nu toți iepurii merită să se reproducă și nu toți iepurii merită să participe la concursuri, de aceea dintr-un cuib de rasă pură se tatuează cei mai buni din cei buni , câteva exemplare în funcție de evoluția lor până la vârsta de 2-3 luni.
Iepurii de rasă mare ( uriași) în special, dar e valabil și pentru celelalte rase, se dau după vârsta de 2,5 - 3 luni, după ce s-au făcut tratamentele preventive contra coccidiozei, fiindcă până pe la 4 luni acești iepuri sunt vulnerabili la diverse boli, în special digestive.
Apoi trebuie vaccinați - prima vaccinare constă în 2 rapeluri, o dată la minim 6 săptămâni și apoi din nou la interval de o lună. Dacă nu sunt făcute cele 2 rapeluri, iepurele nu este imunizat contra mixomatozei și bolii hemoragice . Unii novici se îngrămădesc să-i ia de la 6 săptămâni, fiincă sunt mai ieftini, acesta e argumentul lor ; și bineînțeles iepurașii nu au cum să fie vaccinați corect la acea vârstă, nu li s-au făcut tratamentele corespunzătoare, nu sug suficient la mama lor până la 2 luni pentru formarea scheletului și imunității . Astfel apare stresul de înțărcare, stresul de transport, probabilitatea de a face coccidioză este mare fiindcă sunt foarte sensibili la aceste vârste fragede .
3. Ce sunt hibrizii ?
--- Hibrizii sunt iepurii rezultați prin încrucișarea iepurilor aparținînd unor rase diferite.
Hibridarea s-a făcut în mod controlat de către cercetătorii din domeniu pentru a obține iepuri pentru sacrificat cu un randament la sacrificare cât mai mare, cu un ritm de creștere deosebit, cu o rezistență la boli mai mare. Încrucișarea între rase diferite se face și de către crescătorii pricepuți tocmai din considerentele enumerate mai sus.
Iepurii rezultați din încrucișări aleatorii, fără o bază științifică, și care pot fi din punct de vedere genetic un amestec necontrolat de genotipuri, sunt iepurii comuni, sau popular corciturile obișnuite, dintre care unii sunt foarte rezistenți la boli, iar adesea au un colorit aparte care ne încântă privirea .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------
****************************************************************************************************
Bun venit,
Dragi prieteni dragi crescători,
în 2012 este, Campionatul european, pentru toți crescatorii de animale mici, din 27 de state europene, pentru păsări de curte, porumbei, iepuri, păsări exotice şi cavies, de la 7 la 9 Decembrie 2012 va avea loc în sălile de expoziţie din Leipzig.
Acestă expoziție europeană va fi un punct culminant al carierei pentru fiecare ameliorator participant .
Leipzig 2012, va fi cel mai mare spectacol animale mici din toate timpurile, cu 29 de țări europene expozante din EE ţări terţe.
În mod similar, ateliere de lucru şi programe extinse sociale oferite de vizitatori.
Expoziţia va fi din punct de vedere substanţial aceleaşi ca şi în 2006, la acelaşi loc. Din noiembrie 2011 cu privire la toate informaţiile vor fi comutat pe următorul site -ul :
www.europaschau-leipzig.de
-----------------------------------
Câștigarea titlurilor de EE-EE-Campion european şi Campion European, poate fi doar la showul -EE-European de la Leipzig.
Condiţiile pentru a câştiga acest titlu au fost mult simplificate.
Profitaţi de ocazie şi să faceți ca animalele dumneavoastră în 2012, să fie în Leipzig.
Publicitate În club și evenimente pentru participarea in cadrul Salonului European din 2012, în Leipzig, şi să fie acolo.
Cu sprijinul dumneavoastră, putem atinge obiectivul dorit de participare a 100.000 de animale din toată Europa .
Aşteptăm cu nerăbdare să vă vedem !
_Urs Freiburghaus, - EE-preşedinte Ententee Europeenne
----------------------------------------------------------
Dr. Lothar Heinrich, Manager de expoziţie
--------------------------------------------------------
EUROPASHAU LEIPZIG 2012 --- CAMPIONATUL EUROPEAN LEIPZIG 2012
****************************************************************************************************
Program de vizitare CU PUBLICUL
--------------------------------------
Deschiderea pentru vizitatori:
Vineri, 7 Decembrie 2012, ORA 12.00 - 18.00
Sâmbătă, 8 Decembrie 2012, ORA 08.00 - 18.00
Duminică, 9 Decembrie 2012, ORA 08.00 - 14.00
*
PROGRAM PENTRU EXPOZANȚI :
-------------------------------------------
Expozanţii străini pot înscrie numai animalele lor la spectacol prin persoana de contact oficială, adică responsabilul pentru secţiunea respectivă din țara lor.
Termene speciale de intrare se pot aplica.
Intrarea ( recepția ) de animale:
Marţi, 4 Decembrie 2012
Zile de jurizare ( arbitraje ) :
Miercuri, 5 Decembrie 2012
Joi, 6 Decembrie 2012
Check out ( ieșirea - predarea ) de animale:
Duminică, 9 Decembrie 2012, începând cu ora 14.00 !
*************************************
*
Stimați colegi,
Pentru acei dintre dumneavoastră ce doresc să participe la Expo-Leipzig 2012 venim cu informații legate de taxele de participare în cadrul expoziției:
costul/ animal ( porumbei, iepuri sau găini): 12 euro
costul/animal ptr. tineri sub 16 ani : 7 euro
taxa/expozant : 12 euro
catalog găini, porumbei, păsăriexotice : 13 euro
catalog iepuri, cavia : 10 euro
banchet sâmbătă 08.12.2012 aprox. 35 euro / persoană .
*******************************************************************
totusi trebuie sa recunosc ca ideea tatuajului la Uniune mi se pare in regula, cu mentiunea de a gasi solutii(poate chiar cea cu GL1 si GL2 , este buna, sau numerotarea tuturor asociatiilor in ordinea inscrierilor in Uniune , ar fi o solutie, desi atunci nu mai ar avea loc judetul).
Vis-a-vis de tatuarea la EE, totusi nu faceti exact ca acolo, adica nr, puiului din registru il puneti in dreapta nu ca ei in stanga, desi nu cred ca e chiar o problema, dar asa am vazut in Germania, de ex.
sunt de acord ca nu ar trebui sa se tatueze si indicativ de crescator sau initiale, si sa se tatueze doar de persoane calificate si inregistrarea puilor in registru asociatiei, nu doar dupa ureche.
o zi buna .
Sunt probleme mult mai deosebite și care rămân nerezolvate pe panoplia organizațiilor naționale .
D-le Alin, vă preocupă cumva un mod de tatuare comun,al iepurilor la nivel național, având în vedere în viitor, eventuala unificare ?
Pentru că nu văd legătura, fiindcă dvs. sunteți la federație - și sunteți interesat de modul de tatuaj de la noi.
Personal cred ca varianta cu GL1 , GL2 ar fi mai buna.
Astept remarci .
este bine să vă recomandați ca să știm cu cine dialogăm.
Un comentariu din care desprindem că totuși nu ați citit cu atenție - și de aceea voi face puțină lumină .
Aici nu s-a afirmat că acela este codul crescătorului, referitor la tatuajele germane. D-l Herman a întrebat care e codul crscătorului în tatuajele Uniunii.
Numărul pe care noi îl tatuăm după RO ( România) este un număr de înregistrare al iepurelui în registrul genealgic, și nu codul crescătorului, așa că nu confundați problemele.
Legat de codul crescătorului, vă pot spune că la noi în tară mai este o asociație națională - de aceea pusese întrebarea cu codul, d-l Herman - și unde fiecare crescător tatuează cu un anumit cod , dar nu după o regulă prestabilită .
Din acest punct de vedere se poate afirma că iepurii pot arăta proprietarul, cunoscându-se acel cod.Deci problema aceasta o au cei de la federație, și nu noi .
În UGCPPAM România, regulile sunt clare, și sunt după cele din Entente Europeene, noi dăm numere de înregistrare după registrul genealogic, unde iepurii sunt înregistrați cu tata și mama /// în acest sens ei nu pot fi confundați// chiar dacă mai apare o altă asociație.
Înregistrarea se face și ea după anumite reguli.
O problemă pe care am sesizat-o și noi este aceea a apariției altei asociații în județ, dar soluțiile cu siguranță le vom găsi pe viitor.
Pe urechea stângă GL 1 2 - semnifică locul și data nașterii animalului , adică Galați. ianuarie, 2012. -
Și mai există o categorie de crescători, care au clește de tatuat și tatuează fie cu numele propriu, inițiale, fie cu un cod, fie cu data nașterii lor, tatuaje executate după ureche. Iepurii aceștia nu sunt verificați- ca fiind de rasă pură și nu sunt înregistrați nicăieri.
Așa că problemele în aparență pot fi simple, dar ele sunt complexe, și mai ales nu au un anumit grad de control RIDICAT, ca și la alte specii, de exemplu taurine, sau ovine .
O centralizare la nivel național nu există !
Aici se pot găsi soluții, dar cu impliCarea unor oameni și a unor instrumente de control veritabil.
După cum activitatea creșterii iepurilor este ca și hobby, iar cei care coordonează o fac pe voluntarii, fiecare are un grad de implicare limitat.
Problema cu rezervarea s-a pus doar pentru a înregistra iepurii exact în ordinea cronologică a nașterii lor, lucru care nu poate fi controlat în totalitate de către responsabilul registrului .
- 1. despre tatuaje, am zis desigur și crescătorii știu că se efectuează diverse tatuaje - aceste reguli sunt stabilite de asociații naționale, așa cum ați spus în Germania se tatuează urechea dreaptă regiunea ( mai bine zis landul ).
Toate modurile de tatuaj semnifică ceva, atat tatuajul cât și actul emis de asociație - adică certificatul de origine - atestă proveniența animalului.Mai departe fiecare se poate supune regulilor impuse de forul conducător...a face comparații care e cel mai bun mod de a tatua e o chestiune mai mult sau mai puțin subiectivă.
2. Mai departe, dacă vorbim despre participare în concurs, vreau să vă spun părerea mea personală, vizavi de acest subiect.
Sunt mai multe ipostaze, de aceea voi spune 2 :
a. dacă cineva achiziționează cu certificat un pui de iepure tatuat să spunem, la vârsta de 2,5 luni în luna martie, și îl crește până la maturitate, iar el se dezvoltă foarte frumos iar în decembrie este expoziție...eu spun așa ...că acel iepure merită să participe în concurs, adică să i se dea o șansă de a fi evaluat de arbitri, astfel crescătorul poate avea o imagine a valorii animalului pe care îl crește, în comparație cu alte animale la momentul respectiv.
Nu cred că e cazul ca acest crescător să aibă un merit diminuat, fiindcă el crește iepurele de pui chiar dacă nu s-a născut în crescătoria proprie, și îl întreține după știința proprie, și il antrenează pentru a-l aduce la o formă de concurs.
b. Mai departe, dacă vreun crescător cumpără un animal cu 1 lună sau cu 2 săptămâni înainte de concurs, și vrea să câștige, atunci da acest lucru nu este corect deloc, fiindcă nu are nici un merit pentru creșterea animalului.
Bineînțeles, cel mai frumos este ca să se participe la competiții cu animalele proprii pe care le-ai obținut în crescătoria proprie, atunci nimeni nu poate contesta meritul crescătorului.
Cei care aduc animale să zicem din Austria sau Germania și le bagă în concurs aici mă refer și la găini și la porumbei, nu sunt fair-play.
De altfel anul acesta nu mai e voie cu asemena practici- pentru iepuri cel puțin pot participa doar cei născuți în România ....
Cu respect Marcel Balan.
Regula enunțată mai sus, nu o mai repet, este regula după care se tatuează la UGCPPAM România, care e afiliată la Entente Europeene.
Conform acestei reguli urechiușele delicate ale iepurilor trebuie cât mai puțin înțepate dacă se poate, astfel s-a ajuns la tatuarea strictului necesar pentru identificarea iepurelui, și nu a crescătorului.
Aceste două chestiuni sunt distincte și se disociază după regulile noastre. Actul de identitate al iepurelui este CERTIFICATUL DE ORIGINE, iar acolo dacă vă uitați este trecut și crescătorul pe prima pagină, dar și pe pagina de pe verso sunt rubrici pentru iepurii mama, tata, bunici si străbunici, și crescătorii cu adresele lor.
De fapt aceea este genealogia iepurelui respectiv.
Bine înțeles există și alte reguli de tatuaj, în functie de asociația națională sau de țara respectivă.
Aici mai e ceva care ține și de fair play, fiindcă într-un concurs, arbitrii trebuie să fie imparțiali, iar dacă pe urechea iepurelui e trecut codul crescătorului și județul, atunci cu siguranță, așa cum spuneți dvs. se poate identifica foarte ușor crescătorul care a avut iepurele cand era pui și care l-a tatuat.
E o temă bună de discuție...